admin Oamenii de știință cehi spun că calitatea somnului joacă un rol mai important în influențarea calității vieții (QoL) decât durata sau momentul somnului.
Studiul lor, publicat în jurnalul cu acces liber PLOS ONE, este printre primele care observă impactul schimbărilor în calitatea somnului pe termen lung.
Este, de asemenea, primul studiu care testează modul în care jetlag-ul social, o nepotrivire între ritmurile interne de somn și cerințele mediului, poate afecta calitatea vieții.
Autorii principali, Michaela Kudrnáčová, de la Facultatea de Științe Sociale a Universității Charles, și Aleš Kudrnáč, doctor în științe, de la Institutul de Sociologie al Academiei Cehe de Științe, au concluzionat:
„Deși este important când dormim și cât timp dormim, persoanele care au un somn de o calitate mai bună au, de asemenea, o calitate mai bună a vieții, indiferent de timpul și durata somnului. În plus, urmărind [4.523] de persoane timp de trei ani, am constatat că cei al căror somn s-a îmbunătățit au avut, de asemenea, o calitate a vieții mai bună.”
Definirea calității vieții
Cercetătorii de la Universitatea Charles definesc calitatea vieții (QoL) ca fiind „o interacțiune între percepția unei stări interne, cum ar fi experiența fericirii sau sentimentul de sănătate sau satisfacție, și evenimentele externe din mediul înconjurător, care pot include familia și cariera”.
Aceștia și-au bazat analiza pe parametrii de bunăstare, satisfacție cu viața, fericire și sens în viață.
Ce este jetlag-ul social?
Social jetlag este un termen care descrie diferența dintre timpul biologic, determinat de ritmurile circadiene interne, și timpul social, determinat în primul rând de mediul extern. Utilizarea din ce în ce mai frecventă a luminii artificiale și a muncii de noapte este în mare măsură responsabilă pentru această „dezaliniere circadiană” omniprezentă.
Având în vedere că ceasul circadian reglează o serie de procese fiziologice, experții în domeniul sănătății au asociat decalajul orar social cu rezultate negative pentru sănătate. Printre acestea se numără somnul deficitar, hipertensiunea arterială, performanța cognitivă afectată, afecțiunile de sănătate mintală și tulburările metabolice.
Date privind calitatea somnului, durata, ora de culcare
Echipa de la Universitatea Charles a consultat date din Studiul panelului de gospodării din Cehia (CHPS), concentrându-se pe informațiile colectate pe parcursul a trei ani.
În cadrul sondajului au fost intervievați toți membrii gospodăriilor incluse în eșantion. În fiecare „val” de colectare a datelor, aceiași membri din aceleași gospodării au fost invitați să contribuie.
Adulții cehi au trimis un total de 5 132 de chestionare autoadministrate despre modelele de somn, sănătate și muncă în 2018. Răspunsurile au totalizat 2.046 în 2019 și 2.161 de chestionare în 2020.
Scăderea eșantionului între 2018 și 2019 s-a datorat cerinței de prelevare de sânge.
Experții au studiat efectul somnului asupra variabilelor dependente ale QoL descrise anterior.
De exemplu, au măsurat satisfacția vieții în funcție de răspunsurile la întrebarea „Luând în considerare toate aspectele, cât de mulțumit sunteți de viața dvs. în ansamblu?”. Ei au măsurat fericirea percepută cu ajutorul răspunsurilor la întrebarea „Luând în considerare toate lucrurile în ansamblu, cât de fericit ați spune că sunteți?”.
În plus, studiul a măsurat durata somnului, calitatea percepută a somnului și jetlag-ul social.
Durata somnului a fost calculată în funcție de răspunsurile raportate cu privire la orele de somn și de trezire în zilele de lucru și în zilele libere. Calitatea percepută a somnului s-a bazat pe răspunsurile la întrebarea „Cum ați evalua calitatea somnului dumneavoastră?”.
Cercetătorii au calculat jetlag-ul social „ca fiind diferența dintre timpul de somn la mijlocul perioadei de somn în zilele libere și în zilele lucrătoare”.
Modele de somn individuale și familiale
Pentru a-și evalua ipotezele privind efectele aspectelor legate de somn asupra calității vieții, echipa de la Universitatea Charles a măsurat în mod repetat datele CHPS atât la nivel individual, cât și la nivelul gospodăriilor.
Ei au constatat că jetlag-ul social și durata somnului au fost importante pentru a explica diferențele în ceea ce privește calitatea vieții între diferite persoane. Decalajul social a fost legat de o satisfacție mai scăzută a vieții și de un stres mai mare la locul de muncă, în timp ce durata mai lungă a somnului a fost asociată cu niveluri mai scăzute de fericire și cu o sănătate subiectivă mai proastă.
Cu toate acestea, o calitate mai bună a somnului a fost cea mai importantă variabilă, deoarece a fost asociată cu rezultate mai bune la toți indicatorii calității vieții: o mai mare satisfacție a vieții, mai multă bunăstare, o fericire mai mare, o sănătate subiectivă mai bună și mai puțin stres la locul de muncă.
Atunci când au analizat schimbările în cadrul indivizilor pe durata studiului, mai degrabă decât comparând persoane diferite, din nou calitatea somnului a fost cea mai importantă variabilă. Modificările în durata somnului unei persoane sau în decalajul social nu au afectat măsurile de calitate a vieții. În schimb, îmbunătățirile în ceea ce privește calitatea somnului au fost asociate cu creșterea satisfacției vieții, a bunăstării, a fericirii și a sănătății subiective.
Acest lucru este în concordanță cu cercetările anterioare care sugerează că calitatea somnului este un predictor puternic al QoL.
